Buna Vestire este prima dintre sărbă­torile Maicii Domnului, consemnată în vechile documente, datând din timpul împăratului Iustinian, cu celebrare pe 25 martie. Reprezentările vizuale pe această temă îÈ™i au originile în Evangheliile canonice (Luca I, 26-38), la care se adaugă elemente simbolice din Vechiul Testament, dar au fost incluse ulterior È™i alte elemente legate de contextul teologic, cultural, geografic È™i spiritual al diferitelor epoci. În toate bisericile ortodoxe, Buna Vestire este pictată pe iconostas, în registrul praznicelor împărăteÅŸti.

Buna Vestire din Catacombele Priscillei din Roma, cea mai timpurie reprezentare a scenei

Scena Bunei Vestiri s-a schimbat din punct de vedere compoziÈ›ional odată cu trecerea timpului. Însă rădăcinile ei ne îndreaptă către arta paleocreÈ™tină a catacombelor din Roma. Modurile de reprezentare ale scenei au evoluat de la artă naivă către reprezentări tot mai realiste È™i grade tot mai ridicate de artisticitate, simbolism È™i substrat dogmatic. De la compoziÈ›ii statice la dinamice, de la fundal neutru la diferite cadre în care sunt plasate personajele (natural, arhitectural, de interior), până la scene încărcate de elemente simbolice, cele două personaje iconice au fost astfel plasate în diferite contexte narative (simple, ce subliniează doar actul vestirii, apoi tot mai complexe È™i încărcate de detalii È™i simboluri), iar poziÈ›ionarea celor doi în compoziÈ›ie s-a schimbat. Dacă în primele reprezentări Arhanghelul apărea în stânga, a început apoi să apară mereu în partea dreaptă a scenei.

Cea mai veche reprezentare a Bunei Vestiri se găseÈ™te în Catacombele Priscilei, din Via Salaria, nordul Romei, monument paleocreÈ™tin, care a servit ca loc de înhumare din secolul al II-lea până în secolul al IV-lea. Fresca datează din prima jumătate a secolului al III-lea È™i face parte dintr-un ansamblu.

Vedem o reprezentare foarte simplă sub raport compoziÈ›ional, al formelor È™i culorilor, comparativ cu alte scene din ansamblu. Istoricii au fost uimiÈ›i de faptul că Arhanghelul este reprezentat fără aripi, asemeni unui om. El poartă tunică È™i are mâna ridicată, trimiÈ›ând la semnul vorbirii. Fecioara Maria apare în veÈ™minte romane È™i e aÈ™ezată într-un jilÈ› cu spătar înalt, ascultându-l pe cel dinaintea ei.

Printre reprezentările timpurii se mai numără mozaicul de pe arcul triumfal al Bisericii Santa Maria Maggiore (secolul al V-lea), în care apare pentru prima dată porumbelul, ca simbol al Duhului Sfant, apoi o pictură pe un sarcofag din secolul al VI-lea, al familiei Pignatta (azi la Muzeul din Ravenna), iar din secolul al XII-lea datează Buna Vestire de la Ustiug (azi la Galeria Tretiakov din Moscova), realizată de un iconar din Novgorod, în care putem vedea personajele plasate pe un fond neutru, realizat doar cu foiță de aur. În partea de sus apare Dumnezeu Tatăl È™i silueta lui Iisus pe pieptul Fecioarei, pe maforionul roÈ™u.

În secolul al VI-lea apare È™i schimbarea poziÈ›iilor personajelor în cadrul scenei. Fecioara Maria apare de acum în partea dreaptă. NaraÈ›iunea vizuală va începe astfel să corespundă cu direcÈ›ia de citire È™i scriere în limbile greacă È™i latină (de la stânga la dreapta), astfel încât privirea să ajungă È™i să rămână pe imaginea Fecioarei.

Arhanghelul apare de obicei singur, înaintea Fecioarei, dar mai există È™i reprezentări în care apar mai mulÈ›i îngeri, ca în mozaicul Bisericii Santa Maria Maggiore (sec. V). În mozaicul roman, ca È™i în fresca din Catacombele Priscilei, Fecioara Maria apare È™ezând, cu picioarele pe un podium, dar din secolul al VI-lea, începe să fie redată în picioare.

- - -

În spaÅ£iul românesc, sărbătoarea Bunei Vestiri (BlagoveÅŸtenia) se suprapune cu Ziua Cucului, o altă sărbătoare din calendarul popular, zi în care această pasăre-simbol cânta pentru prima oară, vestind venirea primăverii.

Etnologul Ion Ghinoiu nota că „dacă în ziua de BlagoveÅŸtenie timpul va fi frumos, tot anul are să fie bun. Åži cum va fi vremea în ziua de Buna Vestire, aÅŸa va fi ÅŸi de PaÅŸti. Iar dacă de Buna Vestire se află ÅŸi frunză verde, atunci anul va fi cu belÅŸug“.

Simion Florea Marian nota în „Sărbătorile la români”, din mărturia unui țăran român, că „BlagoveÈ™tenia o aÈ™teaptă oamenii cu mare bucurie ca sa audă cucul cântând. Cucul cam pe la Buna Vestire până la Sân Petru avea multe misiuni de îndeplinit; el trebuia sa ne spună viitorul sau să ne aducă È™tiri despre iubiÈ›ii È™i iubitele noastre”. ToÅ£i oamenii satului aÈ™teptau să audă prima cântare a cucului.

Documentare: Cosmina M. Oltean

Surse: Documentar Khan Academy (SUA); https://catacombepriscilla.com/en/storia/ ;

CrestinOrtodox.ro (Radu Alexandru, “Buna Vestire, icoana din catacombe”); Ziarul Lumina (Monahia Atanasia VăietiÈ™i, Documentar: “Buna Vestire - iconografia tainei Întrupării între surse literare È™i evoluÈ›ia artei”). Foto: CrestinOrtodox.ro; Ziarul Lumina.